Moștenire Moldova 2026: Cum Accepți Succesiunea în 12 Luni

Mama ta a murit în mai 2026. Locuia în Chișinău. Lasă un apartament, un cont la bancă și un credit neachitat.

În familie, fiecare are un sfat. Un unchi spune: „Se rezolvă de la sine." Un vecin zice: „Mută mobila acum, ca să nu o ia alții." Cineva își amintește că ai doar 6 luni.

Toate trei sfaturi te pot costa. De la 1 aprilie 2026 se aplică reguli noi. Ai 12 luni ca să accepți moștenirea. Dacă intri în posesia bunurilor, legea poate considera că ai acceptat tot, inclusiv datoriile.

Nu vinde, nu dona și nu muta nimic din bunurile defunctului înainte să vorbești cu un notar sau cu un avocat. Dacă intri în posesia unei părți din bunuri, legea consideră că ai acceptat toată moștenirea (art. 2390 Cod civil). Pentru o primă opinie despre situația ta, sună la 067 774 477. Prima consultație e gratuită.

Ce reții din acest articol

• Legea nr. 251/2025 a schimbat regulile moștenirii. A intrat în vigoare la 1 aprilie 2026, după o amânare de trei luni (BizLaw).
• Regulile noi se aplică moștenirii persoanelor decedate la 1 ianuarie 2026 sau după (art. 48 din Legea nr. 1125/2002, introdus de Legea nr. 251/2025).
• Termenul de acceptare e de 12 luni de la data decesului (art. 2391 Cod civil).
• Accepți prin declarație autentică la notar sau prin intrarea în posesia bunurilor (art. 2390).
• Soțul supraviețuitor face acum parte din clasa I de moștenitori. Fără copii, el poate moșteni totul, iar părinții defunctului nu mai moștenesc.
• Nu poți accepta doar apartamentul și lăsa datoriile. Acceptarea sau renunțarea privește toată cota (art. 2397).
• Noua lege e contestată la Curtea Constituțională din septembrie 2026. Până la 8 octombrie 2026 nu am găsit o decizie.

Ce S-a Schimbat în 2026 și Cui i se Aplică Legea Nouă

Parlamentul a adoptat Legea nr. 251/2025 pe 10 iulie 2025. A fost publicată în Monitorul Oficial pe 6 august 2025. Inițial, intrarea în vigoare era 1 ianuarie 2026. Deputații au amânat-o cu trei luni, la 1 aprilie 2026 (BizLaw, 1 aprilie 2026).

Atenție la un detaliu important. Legea e în vigoare din 1 aprilie, dar se aplică moștenirii celor decedați de la 1 ianuarie 2026. Un deces din februarie 2026 intră deci sub regulile noi, chiar dacă ai aflat de ele mai târziu (art. 48, Legea nr. 251/2025).

Ce regulă se aplică cazului tău depinde de data decesului:

Pentru decesele dinainte de 2026, modul și termenul opțiunii se judecă după legea din ziua deschiderii moștenirii (art. 50 alin. 2, Legea nr. 1125/2002). Cuvântul-cheie e „data deschiderii moștenirii", adică data decesului (art. 2165 Cod civil).

Pe scurt: Legea nr. 251/2025 e în vigoare din 1 aprilie 2026 și se aplică moștenirii persoanelor decedate de la 1 ianuarie 2026. Pentru decesele mai vechi se aplică legea din ziua decesului. Sursă: Legea nr. 251/2025, legis.md.

Cine Moștenește Dacă Nu Există Testament

Fără testament, moștenitorii se aleg pe clase. O clasă mai apropiată îi exclude pe cei din clasa următoare. Clasele sunt chemate pe rând, începând cu prima (art. 2184).

Clasa I cuprinde descendenții defunctului (copiii, iar dacă un copil a murit, copiii lui) și soțul supraviețuitor. Soțul a fost adăugat în clasa I prin legea nouă. Copiii și soțul moștenesc în cote egale (art. 2178 alin. 4).

Clasa a II-a cuprinde părinții defunctului și descendenții lor. Ea moștenește doar dacă nu există nimeni în clasa I. Părinții în viață moștenesc în cote egale (art. 2179).

Clasele a III-a, a IV-a și a V-a urmează: bunicii, străbunicii, apoi strămoșii mai îndepărtați (art. 2180–2182). Dacă nu există nicio rudă și niciun soț, moștenitor e statul (art. 2190).

Iată cum arată cotele în trei situații frecvente:

Primul exemplu e simplu de calculat. Dacă masa succesorală valorează 120.000 de euro, fiecare dintre cei trei moștenitori primește 40.000 de euro.

Două precizări utile. Prima: soțul pierde dreptul de a moșteni dacă, la data decesului, defunctul depusese o acțiune de divorț. Același efect are recunoașterea acțiunii depuse de celălalt soț (art. 2187). A doua: un bun dobândit în căsătorie poate fi bun comun al soților. În acest caz, partea soțului supraviețuitor nu intră în masa succesorală. Notarul îți explică calculul pe cazul tău.

Soțul poate primi, pe lângă cota sa, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun, în măsura în care sunt necesare gospodăriei. Legea numește asta preciput (art. 2186).

Pe scurt: Din 2026, soțul supraviețuitor e în clasa I, alături de copii. Fără copii, soțul moștenește totul, iar părinții defunctului sunt excluși. Sursă: Legea nr. 251/2025, Codul civil, art. 2178–2184.

Cei 5 Pași: De la Deces la Certificatul de Moștenitor

Procedura se desfășoară la notar. Moștenirea se deschide la locul unde defunctul a avut reședința obișnuită în momentul decesului (art. 2166). Notarul din acea zonă te îndrumă.

1. Strânge actele. Ai nevoie, de obicei, de certificatul de deces, de actele tale de identitate și de dovada rudeniei (certificat de naștere sau de căsătorie). Adaugă actele bunurilor și testamentul, dacă există. Lista exactă o confirmă notarul.
2. Află ce lasă defunctul. Notează bunurile (apartament, mașină, conturi) și datoriile (credite, facturi). Fără această imagine nu poți alege corect între acceptare și renunțare.
3. Alege: accepți sau renunți. Ai 12 luni de la deces. Accepți printr-o declarație autentică sau prin intrarea în posesie. Renunți doar printr-o declarație autentică (art. 2392).
4. Nu dispune de bunuri. Până expiră termenul de acceptare și până primești certificatul, nu ai voie să dispui de masa succesorală (art. 2390 alin. 7).
5. Primești certificatul de moștenitor. El dovedește că ești moștenitor. Cu el înregistrezi dreptul asupra bunurilor, de exemplu asupra apartamentului.

Declarația de acceptare se poate autentifica la oricare notar. Poți apela și la altă persoană abilitată să autentifice acte (art. 2390 alin. 2). Nu e nevoie să fie notarul care conduce succesiunea. Asta ajută dacă locuiești în alt oraș.

Acceptarea: Declarația la Notar sau Intrarea în Posesie

Moștenirea se consideră acceptată în două situații (art. 2390 alin. 2):

• depui la notar o declarație de acceptare în formă autentică, înainte de expirarea termenului;
• intri în posesia masei succesorale.

A doua situație prinde mulți oameni nepregătiți. Dacă ai intrat în posesia chiar și a unei părți din masa succesorală, legea consideră că ai acceptat toată masa, oriunde s-ar afla și din orice ar consta (art. 2390 alin. 6).

Avocații de la Sotchi & Partners notează că și faptele concrete pot avea valoare juridică. Administrarea bunurilor, încasarea chiriilor sau plata cheltuielilor patrimoniului pot fi citite ca acceptare (Sotchi & Partners, 3 aprilie 2026). Dacă încă nu ai hotărât, evită astfel de acte.

Moștenitorii minori au o protecție în plus. Notarul trebuie să anunțe de îndată autoritatea tutelară. Dacă nimeni nu cere autorizarea acceptării sau a renunțării până la expirarea termenului, autoritatea tutelară decide singură (art. 2390 alin. 3–5).

Datoriile Defunctului: Ce Riști și Cum Te Aperi

Aceasta e întrebarea care sperie cel mai mult. Răspunsul scurt: moștenitorul răspunde pentru obligațiile masei succesorale (art. 2418 alin. 1). Intră aici datoriile defunctului și obligațiile din legate sau sarcini testamentare.

Cheltuielile de îngrijire din ultima boală și cele de înmormântare se plătesc din moștenire, înaintea altor creanțe (art. 2419).

Legea îți dă, totuși, mijloace de apărare:

• Inventarul. Poți depune la notar o listă a bunurilor din masa succesorală (art. 2448).
• Termenul cerut de creditor. La cererea unui creditor, notarul îți fixează un termen pentru inventar. Dacă nu îl depui la timp, răspunzi nelimitat pentru datorii (art. 2449).
• Insuficiența masei. Dacă bunurile nu ajung, poți refuza să plătești creditorii peste valoarea rămasă, în condițiile art. 2445.
• Primele 3 luni. În primele 3 luni de la acceptare poți refuza plata obligațiilor, dar nu după depunerea inventarului (art. 2468).

Aceste mecanisme sunt tehnice. O greșeală de termen schimbă răspunderea de la „limitată" la „nelimitată". Dacă defunctul avea datorii mari, vorbește cu un avocat înainte să accepți sau să iei bunurile în posesie.

Mai ai o variantă: renunțarea. Cel care renunță se consideră că nu a moștenit niciodată (art. 2400). Dar nu poți renunța doar la datorii. Renunțarea parțială nu produce efecte (art. 2397).

Pe scurt: Moștenitorul răspunde pentru datoriile defunctului (art. 2418). Poate limita răspunderea prin inventar și prin excepția insuficienței masei. Termenele de inventariere contează: depășirea lor aduce răspundere nelimitată. Sursă: Codul civil, art. 2418, 2445, 2448–2449.

Testamentul și Rezerva Succesorală

Dacă defunctul a lăsat un testament, el contează mult, dar nu absolut. Testamentul e valabil doar într-una din formele prevăzute de lege, altfel e nul (art. 2216). Cele două forme ordinare sunt:

• testamentul olograf: scris de mână de testator, cu data completă (zi, lună, an) și semnătura lui (art. 2223);
• testamentul autentic: autentificat de notar (art. 2226).

Testamentul nu poate lăsa fără nimic pe toți. Moștenitorii rezervatari păstrează cel puțin jumătate din cota care li s-ar fi cuvenit prin lege (art. 2530 alin. 1). Sunt rezervatari moștenitorii legali de clasa I, deci copiii și, după textul legii noi, soțul. Părinții defunctului sunt rezervatari doar dacă defunctul avea față de ei o obligație de întreținere (art. 2530 alin. 2). Notarul aplică aceste condiții pe cazul tău.

Un testament făcut înainte de 1 ianuarie 2026 rămâne valabil, dacă a respectat legea din ziua în care a fost întocmit (art. 49, Legea nr. 1125/2002).

Ai Pierdut Termenul de 12 Luni? Ai Încă o Cale

Termenul nu curge mereu din ziua decesului. În unele situații el începe mai târziu (art. 2391 alin. 3), de exemplu:

• de la nașterea moștenitorului, dacă s-a născut după deschiderea moștenirii;
• de la data la care ai aflat sau trebuia să afli legătura de rudenie pe care se întemeiază dreptul tău.

Dacă ai depășit termenul din motive întemeiate, poți cere prelungirea. Notarul poate prelungi termenul sau poate fixa unul nou, dacă ceilalți moștenitori nu se opun. Dacă se opun sau nu sunt îndeplinite condițiile, decide instanța (art. 2391 alin. 4–5).

Nu te baza pe asta. Prelungirea nu e automată. Un moștenitor care obiectează te poate trimite în instanță. Cea mai sigură cale e să acționezi în termen.

Ce Contestă Acum Curtea Constituțională

La 17 septembrie 2026, BizLaw a raportat că deputatul Dinu Plîngău a sesizat Curtea Constituțională. Sesizarea contestă mai multe prevederi ale Legii nr. 251/2025 (BizLaw, 17 septembrie 2026). Printre ele:

• includerea soțului supraviețuitor în clasa I, ceea ce exclude părinții când nu sunt copii;
• termenul de 12 luni pentru acceptare;
• regulile pentru moștenitorii vulnerabili;
• mecanismul prin care se pot stinge drepturi dobândite la moșteniri deschise între 1 martie 2019 și 31 decembrie 2025.

Sesizarea susține și că legea nu spune clar ce se întâmplă după cele 12 luni. Pot exista două lecturi: pierderea automată a dreptului sau o stare de incertitudine. Nu am găsit o decizie a Curții până la 8 octombrie 2026. Până atunci, legea rămâne în vigoare.

Concluzia practică: nu aștepta decizia ca să acționezi. Dacă termenul tău curge, tratează-l ca pe un termen real.

Întrebări Frecvente

Dacă nu fac nimic, pierd moștenirea?

Nu te baza pe tăcere. Legea nouă cere o acceptare activă: declarație la notar sau intrare în posesie (art. 2390). Efectul exact al expirării celor 12 luni e discutat în sesizarea de la Curtea Constituțională. Cel mai sigur e să declari opțiunea în termen.

Locuiesc în străinătate. Pot accepta moștenirea de acolo?

Declarația de acceptare se poate autentifica la oricare notar sau la altă persoană abilitată să autentifice acte (art. 2390 alin. 2). Termenul de 12 luni curge, ca regulă, de la deces. Începe mai târziu doar în situațiile din art. 2391 alin. 3. Nu amâna.

Pot renunța la moștenire „în favoarea" fratelui meu?

Nu poți alege beneficiarul. După renunțare, dreptul trece la persoana care ar fi moștenit dacă tu nu ai fi fost în viață la deschiderea moștenirii (art. 2400 alin. 2). Dacă vrei ca un bun să ajungă la fratele tău, discută cu un avocat alte soluții înainte să renunți.

Cât costă procedura la notar?

Onorariul și taxele depind de valoarea bunurilor și de actele cerute. Întreabă notarul înainte să începi și cere suma în scris. La cabinetul nostru, prima consultație e gratuită.

Defunctul a murit în 2024. Se aplică legea nouă?

Nu, ca regulă. Modul și termenul opțiunii se judecă după legea din ziua decesului (art. 50 alin. 2, Legea nr. 1125/2002). Pentru deces din 2019–2025 există și o procedură specială de somație, când moștenitorii nu pot fi găsiți. Dacă ai fost notificat de notar până la 31 decembrie 2025, regula somației nu se aplică ție.

Cine decide dacă un moștenitor e „nedemn"?

Instanța, nu notarul. Decăderea moștenitorului nedemn se constată prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane care ar avea avantaj din înlăturarea lui (art. 2170). Cota lui se împarte egal între ceilalți moștenitori (art. 2174).

Concluzie

Moștenirea nu se „rezolvă de la sine". Din 2026 ai un termen clar și reguli noi. Cine acționează devreme păstrează toate opțiunile.

Cele mai importante 3 lucruri de reținut:

1. Ai 12 luni de la deces ca să accepți sau să renunți, dacă defunctul a murit la 1 ianuarie 2026 sau după.
2. Intrarea în posesie înseamnă acceptare a întregii moșteniri, inclusiv a datoriilor. Nu muta și nu vinde nimic înainte să afli ce datorii există.
3. Soțul supraviețuitor e în clasa I. Fără copii, el poate moșteni totul, iar părinții defunctului nu moștenesc.

A murit cineva apropiat și nu știi cu ce să începi? Prima consultație la cabinetul nostru e gratuită. Sună la 067 774 477. Dacă vrei să știi cum decurge prima discuție, citește ghidul nostru despre consultația gratuită.

Disclaimer legal: Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultație juridică individualizată. Situațiile juridice diferă de la caz la caz. Pentru o analiză a situației dvs. concrete, contactați cabinetul la 067 774 477 — prima consultație este gratuită. Termenele menționate sunt cele în vigoare la data publicării. Verificați actualizările legislative la legis.md sau consultați un avocat înainte de a acționa. Legea nr. 251/2025 este contestată la Curtea Constituțională; la data publicării nu am identificat o decizie. Verificați stadiul sesizării înainte de a vă baza pe o regulă contestată. Articolul descrie regulile pentru decesele de la 1 ianuarie 2026; pentru decese mai vechi se aplică legea din ziua decesului. Textul Codului civil citat este cel publicat pe legis.md; articolele modificate de Legea nr. 251/2025 sunt citate din textul acesteia.

Surse: - Legea nr. 251 din 10.07.2025 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea regimului juridic al moștenirii), legis.md - Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002, Cartea a patra, legis.md - BizLaw, În vigoare! Noi reguli privind regimul juridic al moștenirii, 1 aprilie 2026 - BizLaw, Noul regim al moștenirii, contestat la Curtea Constituțională, 17 septembrie 2026 - Sotchi & Partners, Moștenirea în 2026: ce s-a schimbat și ce trebuie să știți, 3 aprilie 2026

Informările din acest articol au caracter general și nu constituie relație avocat–client până la stabilirea unui mandat. Pentru decizii în cazul tău concret, recomandăm o consultație directă.