Ce este moștenirea?
Moștenirea reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi. Patrimoniul poate include bunuri imobile, bani, conturi bancare, automobile, acțiuni, drepturi patrimoniale, dar și anumite datorii.
Ce tipuri de moștenire există?
Moștenirea poate fi legală sau testamentară. Moștenirea legală are loc atunci când nu există testament sau când testamentul nu acoperă întreaga avere. Moștenirea testamentară are loc atunci când defunctul a lăsat un testament valabil.
Cine poate fi moștenitor?
Moștenitori pot fi persoanele indicate în testament sau, în lipsa testamentului, rudele defunctului și soțul supraviețuitor, potrivit ordinii stabilite de lege.
Ce trebuie să fac după decesul unei rude pentru a intra în moștenire?
Este recomandat să vă adresați unui notar pentru deschiderea procedurii succesorale. Notarul va verifica actele, cercul de moștenitori, bunurile defunctului și va ghida procedura de acceptare a moștenirii.
La ce notar trebuie deschisă succesiunea?
De regulă, procedura succesorală se deschide la notarul competent în funcție de ultimul domiciliu al defunctului sau potrivit regulilor aplicabile în cazul concret. Dacă există bunuri în mai multe localități sau țări, situația trebuie analizată separat.
Ce acte sunt necesare pentru deschiderea succesiunii?
De regulă, sunt necesare certificatul de deces, actele de identitate ale moștenitorilor, actele care confirmă rudenia, certificatul de căsătorie, actele de proprietate asupra bunurilor și alte documente solicitate de notar.
Care este termenul pentru acceptarea moștenirii?
În prezent, pentru succesiunile supuse noilor reguli, termenul de acceptare a moștenirii este de 12 luni de la data deschiderii moștenirii. Este important să nu fie depășit acest termen, deoarece pot apărea consecințe juridice nefavorabile.
Ce se întâmplă dacă am pierdut termenul de acceptare a moștenirii?
Dacă termenul a fost omis, poate fi analizată posibilitatea prelungirii sau repunerii în termen, în funcție de motivele omisiunii și de poziția celorlalți moștenitori. În unele cazuri, problema se soluționează la notar, iar în altele prin instanța de judecată.
Pot accepta moștenirea dacă locuiesc peste hotare?
Da. Moștenirea poate fi acceptată și fără deplasarea personală în Republica Moldova, prin declarații autentificate, procură sau alte acte întocmite corespunzător. Este important ca actele să fie valabile și recunoscute în procedura succesorală.
Pot renunța la moștenire?
Da, moștenitorul poate renunța la moștenire în condițiile legii. Renunțarea trebuie făcută în formă corespunzătoare și în termenul prevăzut de lege. Decizia trebuie analizată atent, deoarece poate produce efecte juridice importante.
Dacă accept moștenirea, pot renunța ulterior?
În principiu, după acceptarea moștenirii, renunțarea ulterioară poate fi problematică sau inadmisibilă. De aceea, înainte de a depune declarația de acceptare, este recomandat să verificați bunurile, datoriile și consecințele juridice.
Ce este certificatul de moștenitor?
Certificatul de moștenitor este actul eliberat de notar care confirmă calitatea de moștenitor și drepturile asupra bunurilor succesorale. Acesta este necesar pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilelor, automobilelor, conturilor sau altor bunuri.
Când se eliberează certificatul de moștenitor?
Certificatul se eliberează după îndeplinirea condițiilor legale, verificarea cercului de moștenitori, a bunurilor succesorale și a documentelor necesare. În multe cazuri, eliberarea certificatului depinde de expirarea termenului legal de acceptare a moștenirii.
Ce fac dacă un moștenitor refuză să se prezinte la notar?
Dacă un moștenitor nu cooperează, procedura poate deveni mai dificilă. În funcție de situație, notarul poate continua anumite acțiuni, iar unele conflicte pot fi soluționate doar prin instanța de judecată.
Ce fac dacă moștenitorii nu se înțeleg între ei?
Dacă moștenitorii nu ajung la o înțelegere privind bunurile, cotele sau partajul, litigiul poate fi soluționat în instanță. Se poate cere constatarea calității de moștenitor, stabilirea cotelor, partajul averii succesorale sau anularea unor acte.
Cum se împarte moștenirea între copii?
Copiii defunctului sunt, de regulă, moștenitori legali importanți. Cotele concrete depind de existența soțului supraviețuitor, a altor moștenitori, a testamentului și de structura patrimoniului succesoral.
Ce drepturi are soțul supraviețuitor?
Soțul supraviețuitor are drepturi succesorale importante. Înainte de împărțirea moștenirii, trebuie verificat dacă există bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei, deoarece partea soțului din proprietatea comună nu se confundă întotdeauna cu masa succesorală.
Soțul supraviețuitor moștenește împreună cu copiii?
Da, în condițiile legii, soțul supraviețuitor poate moșteni împreună cu descendenții defunctului. Cotele trebuie determinate în funcție de legea aplicabilă, existența testamentului și bunurile concrete.
Dacă nu există copii, cine moștenește?
Dacă defunctul nu are copii, cercul moștenitorilor se stabilește în funcție de existența soțului supraviețuitor, părinților, fraților, surorilor sau altor rude chemate la moștenire potrivit legii.
Ce se întâmplă dacă există testament?
Dacă există testament, moștenirea se transmite potrivit voinței defunctului, în limitele legii. Totuși, testamentul poate fi contestat dacă există vicii, lipsă de capacitate, presiuni, fals sau alte temeiuri juridice.
